DanishEnglishFrenchGermanPortugueseRomanianRussianSpanish
DanishEnglishFrenchGermanPortugueseRomanianRussianSpanish
Determinarea profunzimii transei

Stadiul ușor de transă:

  • Subiectul este relaxat fizic
  • Pleoapele subiectului se mișcă sau se zbat
  • Sunetele pot deveni dureroase

Stadiul ușor-mediu de transă:

  • Subiectul simte că membrele îi sunt grele
  • Respirația subiectului devine înceată și profundă
  • Senzație intensă de relaxare profundă (subiectul nu vrea să se miște, să vorbească sau să gândească)
  • Subiectul se simte detașat de mediul înconjurător

Stadiul mediu de transă:

  • Subiectul este conștient de transă, însă nu o poate descrie
  • Stadiul sugestiv (de exemplu, operatorul îi sugerează subiectului că o furnică se cațără pe brațul acestuia, iar subiectul o poate simți mișcându-se, chiar dacă nu este nimic pe brațul lui; sau operatorul sugerează că este fum în cameră, iar subiectul îl poate mirosi, chiar dacă fumul este inexistent)
  • Catalepsie: o condiție caracterizată de lipsa răspunsului la stimuli externi și rigiditate musculară, membrele rămânând în orice poziție sunt plasate

Stadiul adânc sau somnambulic al transei:

  • Subiectul poate deschide ochii fără ca aceasta să afecteze transa
  • Privire fixată cu pupilele dilatate, atunci când ochii sunt deschiși
  • Amnezie completă
  • Amnezie sistematizată post-hipnotică
  • Mișcări necontrolate ale globilor oculari
  • Senzație de ușurință, plutire, legănare sau cădere
  • Distorsionarea sunetului
  • Subiectul își poate controla funcțiile involuntare ale corpului: rata bătăilor inimii, presiunea sângelui
  • Amintirea memoriilor pierdute
  • Regresia vârstei
  • Halucinații vizuale
  • Halucinații auditive
  • Anestezie totală

 

Metode pentru a testa profunzimea transei:

Operatorul trebuie să stabilească profunzimea transei pentru a deține controlul sesiunii. Aceasta se poate efectua prin testarea receptivității la sugestiile date de operator. Cea mai obișnuită metodă folosită, este aceea în care operatorul îi spune subiectului că acesta nu își poate mișca brațul.

 

Exemplu:

”Brațul ți-e lipit de scaun, nu îl poți ridica, și, când până număr la cinci, vreau ca tu să încerci să îl ridici. Dacă ai cooperat, cu cât încerci mai mult să-ți ridici brațul, cu atât mai mult acesta rămâne lipit de scaun”

Apoi operatorul numără până la cinci, afirmând după fiecare număr ”Brațul ți-e lipit de scaun.”

Când se ajunge la cinci, dacă subiectul nu își poate mișca brațul, acesta este în transă. Dacă subiectul își poate mișca brațul, acesta nu a acceptat sugestia. Operatorul trebuie să o ia de la început și să explice că acesta nu poate face nimic dacă subiectul nu cooperează. Întotdeauna este important să te asiguri că subiectul are încredere în tine.

Următorul stadiu este cel în care operatorul face transa să fie mai profundă și apoi verifică din nou profunzimea stadiului de transă la care a ajuns subiectul. Operatorul îi spune subiectului că îi va mângâia mâna, iar acesta va simții o amorțire crescută și pierderea senzației în acea mână. După câteva minute de mângâiat și vorbit, operatorul ciupește dosul mâinii mângâiate și apoi face la fel cu dosul celeilalte mâini care nu a fost mângâiată și întreabă subiectul dacă simte vreo diferență. Dacă subiectul spune că nu a simțit nici-o diferență, acest stadiu al transei a fost atins; dacă nu, operatorul trebuie să îi explice subiectului că mai multă muncă pentru profunzimea transei trebuie efectuată. Mai multe sesiuni vor fi nevoite pentru a aduce subiectul din ce în ce mai profund.

Următorul stadiu pe care operatorul îl va testa va fi și mai profund. Dacă subiectul a avansat spre acest stadiu, acesta va fi amnezic. Operatorul îi va spune subiectului să își imagineze că acesta se află în fața unei table cu o bucată de cretă și îl instruiește să ia creta și să scrie trei cuvinte pe tablă. ”Acum, vreau ca tu să iei creta și să scrii următoarele trei cuvinte pe tablă: Primul cuvânt: pom; apoi iarbă și ultimul, nor. Ridică mâna când termini de scris cele trei cuvinte.” Când subiectul a arătat că a terminat de scris cuvintele, operatorul îl instruiește că există un burete pentru șters tabla în colțul tablei și apoi spune ”Vreau ca tu să iei buretele și să ștergi cuvintele ”pom” și ”iarbă”, lăsând doar cuvântul ”nor”. De asemenea, vreau să le ștergi din propria minte, astfel încât, singurul lucru la care te gândești acum este ”nor”, ”nor”. Intri într-un somn din ce în ce mai adânc. Ești într-un somn profund și singurul lucru la care te poți gândi este cuvântul ”nor”. Acum, care sunt cele trei cuvinte pe care le-ai scris pe tablă?”  Dacă subiectul este capabil să își amintească cele trei cuvinte, înseamnă că încă nu a ajuns la stadiul amnezic al transei. Dacă subiectul nu și le amintește, atunci subiectul a atins acest stadiu adânc al transei.

Operatorul ar trebui apoi să spună ”Când număr până la trei, îți vei aminti cele trei cuvinte și mi le vei spune”. Subiectul va trebui să își amintească cuvintele și apoi să le repete.

Pentru ca operatorul să poată plasa subiectul în acest stadiu de transă data următoare în care efectuează hipnoza, acesta ar trebui să-i spună subiectului, înainte să-l aducă înapoi din transă: ”De acum încolo, de fiecare dată când te pun într-o transă, vei ajunge la aceeași profunzime cum ești acum, până când număr la zece”.

Apoi, operatorul aduce subiectul în-afara transei: ”Voi număra până la cinci. Când ajung la cinci, vei fi complet treaz, te vei simții reîmprospătat și bine”.